În condițiile în care tot mai multe activități migrează spre Internet, educația digitală capătă o tot mai mare amploare. În România, numărul școlilor conectate la Internet este foarte mare, însă activitățile școlare online sunt mai degrabă limitate.
Un studiu realizat de GfK la initiativa Fundației Orange a arătat că profesorii utilizează tehnologia la ore într-un mod relativ limitat, deși sunt conștienți de avantajele ei.
Cadrele didactice și elevii au însă la dispoziție o varietate foarte mare de platforme educaționale – autohtone sau străine – care pot veni în completarea metodelor actuale de învățământ. În România sunt folosite, printre altele, platforme educaționale ca www.mykoolio.com, www.geogebra.org, în timp ce profesorii își pot crea planuri de lecție pe www.didactic.ro.
Dar pe lângă platformele dedicate, dezvoltarea tehnologiei, în special a dispozitivelor mobile (tablete, telefoane inteligente etc.) permite copiilor, ca și celor care îi educă, să acceseze resurse nebănuite în urmă cu unul sau două decenii.
De asemenea, aplicații care permit, de exemplu, învățarea unei limbi străine sau teste de cultură generală sunt din ce în ce mai prezente în memoria telefoanelor și tabletelor folosite atât de elevi și studenți, cât și de părinții sau bunicii acestora.
Și totuși educația nu a acceptat întotdeauna cu ușurință noile tehnologii. Studiul GfK a relevat că profesorii întâmpină cu deschidere conținutul digital atât timp cât metodele tradiționale nu sunt înlocuite, ci completate.
„Noile tehnologii ale informației și comunicării schimbă perspectiva asupra practicii educaționale, implementarea acestora fiind considerată drept una dintre cele mai importante probleme la acest sfârșit de secol (XX – n.red), ridicată la rang de politică națională”, scria Olimpius Istrate, doctor în
științele educației, în lucrarea „Educația la distanță. Proiectarea materialelor”, apărută în 2000. Și iată că aproape două decenii mai târziu, profesorii spun că metodele de predare bazate pe noile tehnologii le iau mai mult timp de pregătire sau că nu știu de unde să ia conținutul digital adecvat sau cum să selecteze informațiile cele mai relevante. De aceea, pentru examenele naționale,
metodele de predare tradiționale sunt încă preferate de profesorii chestionați de GfK.
Și totuși sunt multe cadre didactice care sunt parteneri de încredere pentru implementarea proiectelor educaționale digitale, profesori proactivi care – prin materialele pe care le aduc la ore – cresc interesul elevilor/studenților pentru Internet și tehnologie. Dar alți educatori au ei înșiși nevoie de instruire în aria digitală înainte de a-și modifica obiceiurile de predare și de a introduce tehnologia în clase. Rezultatele studiului citat arată că elevii apreciază orele în care predarea este ajutată de noile tehnologii, ore pe care le consideră „distractive”, mai ales că informația este astfel mai bine reținută.