„Educația este cel mai frumos dar pe care îl poate primi omul”, spunea Platon, școala trebuie să fie pentru toți, iar educația, pentru fiecare elev.
Despre școală:
Făcând o introspecție istorică în ceea ce înseamnă Școală în Vața de Jos, ajungem cu puțin înainte de anul 1900, când a luat ființă la Vața de Jos, prima școală confesională ortodoxă în limba română, printre învățători enumerându-se preotul Aurel Turuc, Alexandru Ionuțaș (1915) și Maria Staicovici (1921).
După anul 1930, activitatea școlii continuă sub îndrumarea preotului învățător Ion Negrea, învățătorilor Lucia Albu, Elena Moisei, Colf Aurel și Jianu Constantin configurându-se trecerea de la școala obligatorie de 4 clase la școala elementară de 7 clase, anul 1948 marcând data de naștere a gimnaziului.
Primii profesori care și-au lăsat fărâme alese din sufletele și din gândurile lor punându-și amprenta asupra învățământului gimnazial din Vața de Jos au fost Steluța Mirea, Simion Mărcuș, Axente Staicu. Aceștia reprezintă seria primei jumătăți din generația glorioasă a anilor 1948-1968, generație închegată și afirmată după reforma învățământului.
Ca efect a legii naționalizării, școala a preluat și amenajat, în clădirea ce aparținea din 1926 Comandamentului de Grăniceri din Deva, un internat școlar pentru elevii din comună care frecventau cursurile gimnaziale și nu aveau posibilitatea de a naveta.
Începând cu anul 1964 se trece la învățământul obligatoriu de 8 clase, iar din anul 1978 la cel de 10 clase. Unitățile preșcolare au început să funcționeze în jurul anului 1950, mai întâi în localitatea Vața de Jos, iar mai apoi în satele Prăvăleni și Târnava de Criș, iar după 1975 au apărut grădinițe cu program normal pentru două sate apropiate.
În anul 1963 s-a inaugurat clădirea gimnaziului, Vasile Mihoc fiind primul director al acestei școli. În anul 1968 a fost numit în funcția de director profesorul Sabin Selagea, iar în prezent, la Școala Gimnazială Vața de Jos este director Nicoară Monica Lucia.
În calitate de dascăl și director al școlii, a susținut întotdeauna inovația cu deschidere către tot ce înseamnă educație de calitate, respect față de educabili și aparținători, manifestând constant interes pentru a dota baza materială, cu accent pe echipamente IT.
Astfel, astăzi, la Școala Gimnazială Vața de Jos, elevii au acces la tablete conectate la internet de mare viteză, însă beneficiază și de videoproiector, computere în sala de informatică și în sala de curs, acestea fiind conectate și la sistem audio și rețea de internet. Există și o tablă smart cu aceeași destinație.
Internetul utilizat la nivelul unității asigură o conexiune constantă, permanentă, fiind de mare viteză, prin cablu și wireless.
Școala din comuna Vața de Jos se poate mândri cu o serie de personalități precum: părintele Arsenie Boca, scriitorul Marcel Petrișor, poetul Crepcia Nicolae, profesorul universitar și scriitorul Sabin Ionel.
Despre comună:
Comuna Vața de Jos, situată pe drumul dinspre Brad către Oradea, se întinde pe o suprafață de 20.263 de hectare, dintre care 3.570 sunt terenuri agricole, populația sa este de aproximativ 3.718 de locuitori și este compusă din 13 așezări, acestea fiind centrul de comună și satele: Vața de Sus, Căzănești, Basarabasa, Prăvăleni, Ciungani, Ociu, Ocișor, Brotuna, Târnava de Criș, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Vata de Jos și Birtin.
Comuna Vața de Jos este așezată la extremitatea nord-estică a județului Hunedoara. În partea de nord și vest comuna se învecinează cu județul Arad, în partea de sud-vest și sud se învecinează cu comuna Tomești, la sud-est cu comuna Vorța, iar în partea de est cu comuna Baia de Criș.
Despre Digitaliada:
Școala Gimnazială Vața de Jos își propune să asigure un act educațional de performanță care să contribuie la formarea unei personalități creative, eficiente și active, corelând competențele cognitive și socio - emoționale dobândite în mod formal cu dezvoltarea unei atitudini care să favorizeze învățarea și beneficiile sale într-o societate aflată în continuă schimbare și modernizare.
Contextul pandemic ne-a demonstrat cât de vulnerabili suntem în situații de criză și faptul că trebuie să facem față unor schimbări fără precedent. Așadar, ne-am înarmat cu și mai multă răbdare, am căutat și găsit soluții, însă am realizat că e nevoie de mai mult. E nevoie să continuăm perfecționarea noastră în ceea ce privește tehnologia, să învățăm tehnici noi de transfer de informații și să ne asigurăm că livrăm un act educațional de calitate.